Sursa poza si informatii: cluj24.ro

În ultimii ani, piața imobiliară din Cluj-Napoca a atins cote alarmante, iar prețul pe metrul pătrat a urcat vertiginos până la 3.184 de euro. Această tendință nu doar că accesibilizează tot mai puțin achiziția unei locuințe, dar, așa cum subliniază Daniel Pop de la Universitatea Babeș-Bolyai, înghețează capitalul financiar care ar putea fi investit în sectoare economice inovative și cu impact ridicat.

Pe măsură ce mai multe proprietăți imobiliare devin obiectul unor investiții pasive, resurse importante rămân blocate în aceste active, lăsând alte segmente ale economiei să se lupte pentru finanțare. Pop argumentează că această "neo-feudalitate economică", unde capitalul rămâne concentrat în imobiliare, limitează dezvoltarea altor industrii vitale, cum ar fi tehnologia sau manufactura avansată.

Conform aceleași analize, prețurile ridicate ale locuințelor din marile orașe românești sunt un semn al disconfortului economic mai larg, reflectând un dezechilibru între valoarea reală și cea percepută a proprietăților. Acest fenomen nu numai că face accesul la locuințe de calitate mai dificil pentru tineri și familii, dar și deturnează fonduri de la investiții productive, ceea ce ar putea susține o economie diversificată și dinamică.

Pop sugerează că este momentul să ne reconsiderăm strategiile de investiții și să stimulăm o reorientare a capitalului către domenii care aduc mai multă inovație și dezvoltare economică, vitală pentru viitorul marilor centre urbane ca și Cluj-Napoca.

Clujenii, dar și ceilalți români, ar putea începe să reflecteze mai profund la modul în care investițiile imobiliare influențează economia locală și, implicit, calitatea vieții lor pe termen lung.