Dificultăți în Găsirea Specialiștilor IT și Impactul AI-ului asupra Dezvoltării Software în România

Dificultăți în Găsirea Specialiștilor IT și Impactul AI-ului asupra Dezvoltării Software în România Sursa poza: Economica.net

Connections, un lider pe piața transformării digitale din România, a încheiat anul 2024 cu rezultate financiare remarcabile: venituri de 106 milioane de lei și un profit net de 8,83 milioane de lei. Compania, cu birouri în Statele Unite și Regatul Unit și reprezentanți în Germania și Orientul Mijlociu, a devenit un jucător esențial în domenii inovatoare precum Automatizarea Inteligentă, Suportul Infrastructurii IT, Managementul Digital al Proceselor de Afaceri și Dezvoltarea Software la Cerere.

Cu toate acestea, provocările în recrutarea specialiștilor IT sunt evidente, așa cum subliniază Bogdan Florea, co-CEO al companiei. „Pe piața actuală, întâmpinăm dificultăți majore în găsirea specialiștilor în domenii critice precum programarea Ruby, Big Data sau securitatea cibernetică. Cererea globală ridicată pentru roluri precum Data Engineer, Machine Learning Engineer și Site Reliability Engineer îngreunează și mai mult acest proces de recrutare, iar specialiștii în securitate cibernetică sunt deosebit de greu de găsit,” notează acesta.

Impactul Inteligenței Artificiale asupra dezvoltării software

Inteligența Artificiale (AI) continuă să redefinească modul de operare în industria IT. Florea consideră că „ACeeastă tehnologie nu transformă doar instrumentele utilizate, ci și abilitățile necesare. Programatorii nu mai sunt doar „scriitori de cod”, ci devin ingineri ai construcției aplicațiilor. Această schimbare de paradigmă implică mai puțină activitate repetitivă și un focus mai mare pe proiectarea și optimizarea sistemelor.”

Roluri emergente precum AI engineer, prompt engineer sau system architect devin cruciale, necesitând expertiză avansată în automatizare și integrare. Potrivit lui Florea, există o fereastră de oportunitate de 1-3 ani pentru IT-iștii care doresc să-și adapteze competențele și să răspundă acestei noi dinamică.

Perspectiva asupra pieței IT din România

Așa cum subliniază Florea, România a simțit și ea efectele transformărilor globale din industria IT, dar a reușit să-și mențină competitivitatea datorită talentului local și a capacității companiilor de a se adapta rapid. „În 2025, principalele provocări vor fi competiția globală pentru talente, nevoia rapidă de upskilling și conformarea la reglementările internaționale în materie de securitate și protecție a datelor”, explică co-CEO-ul.

Deși Transformarea Impusă de AI vine cu provocări acoperitoare, ea oferă și oportunități locale crescute pentru jucătorii din IT. „Această orientare către protecționism local nu doar controlează costurile și calitatea, dar creează, de asemenea, șanse noi pentru cercetare, experimentare și inovare”, arată Florea.

AI: Mai multă eficiență, nu doar costuri reduse

Inteligența artificială este adesea asociată cu reducerea costurilor, dar realitatea nu este tocmai așa. În viziunea lui Florea, „AI-ul nu înseamnă reducerea costurilor directe, ci mai degrabă o eficiență sporită care permite realizarea unor venituri mai mari cu resursele existente. Nu este despre micșorarea costurilor curente, ci despre creșterea capacității de producție și venituri.”

Un exemplu concret: o echipă de 10 ingineri software poate să dezvolte un proiect în valoare de 1 milion de euro într-un anumit interval de timp. Cu AI integrat, aceeași echipă ar putea livra trei astfel de proiecte în același interval de timp. Aceasta ilustrează cum AI-ul nu elimină meseria de programator, ci o extinde și o reformează, implicând necesitatea unei reconversii profesionale și investiții în educație tehnologică.

Concluzionând, în mijlocul acestor schimbări rapide, România ar putea deveni un hub european în cybersecurity și inovare AI, însă acest lucru solicită politici susținute de inovație, parteneriate public-private și o regândire strategică a investițiilor în tehnologie. Aceasta este viziunea pe care Bogdan Florea și Connections o împărtășesc, în timp ce navighează prin apele tumultoase ale transformării digitale.


Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.

Știri Generale

Știri Generale
Câți bani au românii, la propriu. Fiecare cetățean deține sute de monede în afara sistemului- Date BNR
Cele mai mari zece pensii încasate în 2025 se apropie de 1 milion de euro. Cât a fost cea mai mare pensie plătită în Pilonul 2
Cererea oficială a fost depusă!
Cine beneficiază și detalii despre noua măsură de sprijin destinat gospodăriilor vulnerabile din România.
De ce Sportul Contează Mai Mult Decât Arsul Caloriilor: Sfaturi de la un Nutriționist din Cluj-Napoca
De marți, 1 iulie, ANAF va putea aplica amenzi tuturor furnizorilor de utilități! Dacă nu transmit factura în sistem, vor fi sancționați
Eveniment de lansare a lucrării Școala Ardeleană la statuia din Cluj, cu participarea lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, pe 30 iunie 2025
Femeie Atacată în Parcul Rozelor, Sub Privirile Fetiței Sale și ale Altor Copii Prezenți
LISTA autostrăzilor prioritare la construit. Cum s-a schimbat ordinea proiectelor în ultimii patru ani
Manifestații timp de 4 zile în fața Palatului Victoria
metode eficiente de a reduce consumul de electricitate acasă și a evita facturile mari