Tradiții și superstiții - interdicția merelor pentru femei și semnificația tunetelor pe 29 iunie

Tradiții și superstiții - interdicția merelor pentru femei și semnificația tunetelor pe 29 iunie Sursa poza si informatii: zcj.ro

Întâmpinarea Sfinților Petru și Pavel în Cluj: Tradiții și Credințe Populare

Pe 29 iunie, comunitatea ortodoxă din Cluj, alături de întreaga lume creștină, îi comemorează pe Sfinții Petru și Pavel, două figuri esențiale în fundamentarea Bisericii creștine. Această zi nu este doar o oportunitate de a-și aminti de moștenirea lor spirituală, ci și de a păstra vii diverse obiceiuri și superstiții transmise de-a lungul generațiilor.

În Cluj, sărbătoarea îmbină serbarea religioasă cu o serie de tradiții populare care aduc un farmec aparte acestei zile. O regulă bine cunoscută este interdicția pentru femei de a mânca mere înainte de această dată. Se spune că, respectând această tradiție, ele ar onora un vechi simbolism legat de recoltele bogate și bunăstarea familiei.

Superstițiile Vechi:

De asemenea, zilele în jurul acestei sărbători sunt adesea învăluite de mituri legate de vreme. Dacă tunetul se face auzit în această perioadă, se crede că este un semn de avertizare, iar oamenii trebuie să fie mai atenți la conflictele din comunitate sau în familie. Povestile locale accentuează ideea că astfel de fenomene nu sunt întâmplătoare, ci ar trebui să ne facă să reflectăm asupra propriilor noastre acțiuni.

Context și Semnificație:

Acești doi apostoli, Petru și Pavel, sunt recunoscuți nu doar pentru contribuțiile lor esențiale la răspândirea creștinismului, dar și pentru curajul și devotamentul de care au dat dovadă în misiunea lor. În această zi, clujenii sunt încurajați să participe la slujbe și să se adune în parohii pentru a-și întări legăturile comunitare.

Pentru bucureșteni, ca și pentru restul țării, sărbătoarea poate reprezenta un moment introspectiv, un îndemn la unitate și pace. Cu toate acestea, autenticitatea unui astfel de eveniment este cel mai bine trăită printre comunitățile care încă îmbrățișează cu căldură aceste tradiții bogate.

Este o zi dedicată nu doar istoriei religioase, ci și celebrării continuității și identității culturale.


Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.