Acest barometru, primul realizat după moțiunea de cenzură, subliniază câteva modificări importante în preferințele electorale ale alegătorilor români.

Analiza Intențiilor de Vot

Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă o certitudine de a nu merge la vot, iar 10 indică certitudinea de a se prezenta la urne, 15.2% dintre respondenți au ales 1, 0.5% au optat pentru 2, iar 0.4% pentru 3. De asemenea, 0.3% au indicat 4, 3.6% pentru 5, 1.2% au ales 6, 2.4% 7, 4.4% 8, 3.1% 9, iar un considerabil 67.4% au atins maximul de 10. Totuși, 1.5% dintre respondenti nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare.

Distribuția Preferințelor pentru Partide

Din punct de vedere al alegătorilor care au exprimat o preferință pentru un partid, rezultatele sunt următoarele:

• AUR: 38.2% dintre votanți ar alege AUR (comparativ cu 37% în aprilie 2026).
• PNL: 20.3% și-a declarat intenția de a vota cu PNL (în creștere de la 15.5% în aprilie 2026).
• PSD: 17.5% pentru PSD (în scădere de la 20.1% în aprilie 2026).
• USR: 10% ar vota cu USR (față de 12.7% în aprilie 2026).
• UDMR: 5% pentru UDMR (o creștere față de 4.3% în aprilie 2026).
• SOS România: 2.9% (ușoară creștere față de 2.8% în aprilie 2026).
• SENS: 2.5% (similar cu 2.4% în aprilie 2026).
• POT: 1.9% (în scădere față de 3.6% în aprilie 2026).
• Candidatul Independent: 0.9%, similar cu 1% în aprilie 2026.
• Alt partid: 0.9%, neînregistrând o schimbare semnificativă față de 0.7% în aprilie 2026.

Perspectivele Votanților

Pentru respondenții care s-au declarat hotărâți să voteze, repartizarea preferințelor este de asemenea relevantă:

Pentru AUR s-ar putea opta de către 41.4% dintre alegători, cu PNL pe locul al doilea cu 21.9%, în timp ce pentru PSD ar vota 13.3%, iar pentru USR 10.8%. UDMR ar obține 3.4% din voturi, iar pentru SOS România s-ar putea alege 3.1%. SENS ar obține 2.3%, iar POT 1.7%. De asemenea, 0.9% dintre respondenți ar vota pentru un candidat independent, în timp ce 1.1% ar alege un alt partid.

Concluzii

"Acest prim barometru realizat după moțiunea de cenzură ilustrează modificări esențiale în intențiile de vot ale românilor. AUR se menține ca lider, stabil pe un interval de 38-41%. O noutate majoră este apariția PNL pe locul secund, cu o creștere considerabilă, în premieră în ultimi șase ani, depășind PSD, care se află acum pe locul trei. Diferența dintre aceste partide variază în funcție de mobilizarea alegătorilor. USR continuă să fie în scădere, situându-se la 10%, iar UDMR se menține în intervalul 3-5%. Această polarizare a dus la o creștere semnificativă a PNL, alimentată de popularitatea crescută a premierului Ilie Bolojan," afirmă directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Datele au fost colectate între 11-14 mai 2026, prin interviuri telefonice, cu un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, având o eroare maximă de ± 3% la un grad de credibilitate de 95%.