Sursa poza si informatii: Economica.net

Un nou proiect legislativ introdus de partidul naționalist al premierului ungar Viktor Orban a stârnit reacții aprinse la Bruxelles, unde oficialii europeni cer guvernului ungar să renunțe la inițiativă. Textul, care vizează așa-numita „transparență a vieții publice”, este considerat de multiple organizații neguvernamentale ca o încercare de a reduce la tăcere vocile critice.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, există îngrijorări majore în legătură cu proiectul. „Nu vom ezita să intervenim dacă acest proiect va fi adoptat”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului european. Acesta a subliniat că, în forma actuală, legea ar încălca principiile și legislația Uniunii Europene, motiv pentru care se cere retragerea sa din procesul legislativ.

Pe fondul acestor tensiuni, aproximativ 20 de deputați europeni au îndemnat Comisia să blocheze toate fondurile destinate Ungariei, pe care o acuză de încălcări repetate ale normelor europene. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor legate de drepturile LGBT+, solicitanții de azil și nereguli în atribuirea contractelor publice.

În weekendul precedent, zeci de mii de cetățeni unguri s-au adunat pentru a manifesta împotriva acestui proiect de lege. Guvernul afirmă că măsura este menită să destructureze „rețelele de propagandă” care sunt finanțate extern. Propunerea legislativă prevede că organizațiile care „încalcă sau critică” valori fundamentale înscrise în Constituție, cum ar fi „primatul căsătoriei, familiei și sexelor biologice”, ar putea ajunge pe o listă neagră. Aceste organizații ar trebui să obțină permisiune pentru a primi finanțare externă, iar conturile lor ar putea fi monitorizate, blocându-se transferurile de la donatori dacă se consideră că banii au ca scop influențarea vieții publice.

Dacă legea ar fi încălcată, amenzile ar putea ajunge la 25 de ori suma ajutorului primit, iar în caz de recidivă, activitatea organizațiilor ar putea fi interzisă. Opoziția a denunțat acest demers ca o „pânză de putinizare” a Ungariei, acuzând guvernul de tendințe autoritare.

Peste 300 de organizații neguvernamentale și media, inclusiv Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare comună, acuzând guvernul Orban de încercarea de a păstra puterea prin mijloace autoritare. Scrisoarea sugerează că inițiativa urmărește să elimine oponenții critici și să submineze democrația ungară, un proces asemănător cu ceea ce se întâmplă în Rusia, potrivit semnatarilor.

Această situație tensionată survine cu un an înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, unde rezultatele se anunță strânse, amplificând astfel miză politică a dezbaterii din jurul acestei legi. Comunitatea europeană observă cu atenție evoluția situației, având în vedere influența sa potențială asupra respectării normelor democratice și a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.