Extinderea Controversei Goga la Cluj prin Legea Vexler
Decizia de a îndepărta bustul lui Octavian Goga din Iași, inițiată de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, a adus în prim-plan chestiunea în spațiul public. Această acțiune își are fundamentul în prevederile Legii nr. 241/2025, cunoscută ca „Legea Vexler”, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 23 decembrie 2025. Legea modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018, având ca scop combaterea antisemitismului și extremismului prin interzicerea organizațiilor, simbolurilor sau acțiunilor asociate cu fascismul, legionarismul, rasismul sau xenofobia. O parte esențială a acestei legi stipulează că nu se pot amplasa sau păstra în spațiul public, cu excepția muzeelor, statui sau plăci comemorative dedicate persoanelor afiliate unor organizații controversate.
Pe plan local, asociația a demarat un proces judiciar, cerând instanței să dispună schimbarea denumirii Bibliotecii Județene Cluj, care este numită în cinstea lui Octavian Goga. Această solicitare a fost depusă la Tribunalul Arad, cerând Consiliului Județean Cluj să emite o hotărâre prin care să schimbe denumirea instituției. Ministerul Culturii a subliniat că nu are competența de a efectua schimbări de denumire, dar Consiliul Județean Cluj a confirmat primirea cererii și a început să analizeze situația. Instituția va consulta Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române pentru a determina dacă viața lui Octavian Goga respectă noile reglementări legale. Referitor la strada Radu Gyr, tot o denumire vizată de asociație, Primăria Cluj-Napoca a comunicat că va aștepta o hotărâre judecătorească înainte de a lua vreo măsură.
Opinie Istorică: „Sunt împotriva războiului cu statuile”
În acest context dificil, publicația noastră a solicitat un punct de vedere de la academicianul Cătălin Turliuc, profesor universitar și istoric cunoscut, care a scris extensiv pe subiecte diverse, inclusiv despre francmasonerie. Acesta a afirmat cu tărie: „Sunt împotriva războiului cu statuile”. Turliuc a subliniat faptul că statuia lui Octavian Goga din Iași, restaurată în 1991, a fost amplasată în apropierea locuinței poetului, din perioada unirii Basarabiei, în care Goga a jucat un rol important. El a menționat că, inițial, pe soclul statuii fusese adăugată o inscripție legată de atitudinile antisemite ale lui Goga, în calitate de lider al Partidului Național Creștin, inscripție ce a dispărut odată cu statuia.
Cătălin Turliuc a adus în discuție că, în memoria colectivă a ieșenilor, Goga nu a fost perceput ca o figură deosebit de importantă, iar monumentul era asociat mai degrabă cu momentul unirii Basarabiei din 1918, decât cu activitatea sa politică. El a insistat să se facă o distincție clară între Goga politicianul, Goga scriitorul și Goga francmasonul, astfel încât interpretările contemporane să nu distorsioneze înțelegerea istorică.
„Nu văd beneficiul în a ne lupta cu statuile – nu mă refer doar la cazul Goga... Aceste monumente reflectă personaje care au avut un impact la vremea lor”, a afirmat Turliuc. Acesta a adus în discuție Parcul Statuilor Comuniste din Budapesta, subliniind că monumentele nu au fost demolate, ci conservate ca parte a patrimoniului istoric. A avertizat că eliminarea sau distrugerea statuilor în funcție de circumstanțele politice poate duce la precedențe dăunătoare, menționând și statui asociate unor lideri precum I.G. Duca sau Brătienii, care au fost îndepărtate și apoi restaurate. Turliuc a cerut o educație corectă a publicului și o abordare echilibrată a personalităților istorice, subliniind lumina și umbrele fiecărui individ.
Moștenirea Complexă a lui Octavian Goga
Octavian Goga este, fără îndoială, o personalitate cu o activitate foarte diversă, însă nu se pot ignora aspectele antisemite și legătura sa cu Partidul Național Creștin. Goga a fost un lider al mișcărilor antisemite din România, convingerile sale fiind influențate de conflicte naționaliste în Transilvania. El a susținut ideea că evreii erau pro-maghiari și ar trebui excluși din România. În anii ’30, Goga a colaborat cu Alexandru Cuza pentru a forma Partidul Național Creștin, iar în 1937 a ajuns prim-ministru, implementând politici antisemite care au dus la anularea drepturilor civile pentru o mare parte din populația evreiască. Mandatul său a fost de scurtă durată, căci s-a confruntat cu presiuni internaționale intense.
Cătălin Turliuc a subliniat că „dezbaterea legată de statuile istorice ar necesita o analiză profundă”. Istoricul a afirmat că este imposibil să ne luptăm cu trecutul; acesta trebuie înțeles, fără prejudecăți, pentru a putea oferi lecții contemporanilor. Fiecare statuie are o poveste, care reflectă mentalitățile epocii respective, condamnabile sau admirabile.
Implicații asupra Patrimoniului din Cluj
În afară de Biblioteca Județeană, județul Cluj, unde Octavian Goga a locuit o perioadă semnificativă din viața sa, adăpostește multiple obiective istorice și culturale asociate cu acest nume, care ar putea fi afectate de aceste decizii legale.
