Câţi angajaţi din UE se confruntau cu riscul de sărăcie anul trecut – date oficiale Eurostat

Câţi angajaţi din UE se confruntau cu riscul de sărăcie anul trecut – date oficiale Eurostat

Câți angajați din UE se confruntau cu riscul de sărăcie în 2023 – Date oficiale Eurostat

Riscul de sărăcie afectează un segment semnificativ al angajaților din Uniunea Europeană, iar această problemă nu se limitează doar la persoanele care trăiesc în gospodării cu nivel redus de activitate economică sau la cei aflați în șomaj. Eurostat aduce în prim-plan o realitate îngrijorătoare: chiar și lucrătorii activi, care dețin un loc de muncă, pot fi expuși riscului de sărăcie.

Luxemburg, în fruntea clasamentului cu cea mai mare expunere la sărăcie a angajaților

Conform datelor publicate recent, în rândul statelor membre ale UE, Luxemburgul se situează pe primul loc în ceea ce privește procentul angajaților aflați în risc de sărăcie, cu o rată de 13,4%. Aceasta reprezintă o situație alarmantă într-o țară cunoscută pentru nivelul său de trai ridicat.

La polul opus se află Finlanda, țară care înregistrează cea mai redusă proporție a angajaților expuși riscului de sărăcie, respectiv doar 2,8%. Alte state cu procente semnificative, situate între 10% și 12%, includ Bulgaria, Spania, România, Grecia, Estonia, Italia și Slovacia, semnalând că această problemă este răspândită în mai multe regiuni ale Uniunii.

Diferențe de gen în expunerea la sărăcie

Analiza datelor pe sexe arată că în 22 dintre statele membre ale Uniunii Europene, bărbații sunt mai predispuși la riscul de sărăcie în comparație cu femeile. România se remarcă prin cea mai amplă diferență de gen la acest capitol, cu un decalaj de 8,1 puncte procentuale între bărbați și femei.

În Germania, pe de altă parte, riscul este aproximativ egal pentru ambele sexe, în timp ce în țări precum Cehia, Letonia, Cipru și Luxemburg, femeile înregistrează rate mai ridicate de expunere la sărăcie decât bărbații.

Implicații și perspective

Aceste cifre arată clar că angajarea în muncă nu garantează automat ieșirea din sărăcie. Situația variază semnificativ între statele membre și între categorii demografice, subliniind importanța unor politici sociale și economice bine adaptate la realitățile fiecărei țări.

În plus, fenomenul ridică întrebări privind condițiile de muncă, nivelul salariilor și protecția socială oferită angajaților. Atât factorii naționali, cât și cei comunitari, trebuie să colaboreze eficient pentru a reduce acest risc și a asigura un trai decent tuturor lucrătorilor.


Sursa: Datele Eurostat și raportările Agerpres
Pentru mai multe informații și analize detaliate, puteți consulta articolul original Economica.net

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.