Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026
CNAIR vizează 250 km noi de autostradă deschiși în trafic în 2026
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunță cu optimism unul dintre cei mai ambițioși ani pentru infrastructura rutieră din România. După un 2025 pe care l-a caracterizat drept „un an istoric”, în care s-au inaugurat 146 kilometri de autostradă și drum expres, planurile pentru 2026 schimbă iarăși figura peisajului rutier printr-o țintă impresionantă: deschiderea a 250 de kilometri de drumuri rapide noi.
Proiecte majore care schimbă harta autostrăzilor
Printre cele mai importante realizări așteptate în anul ce vine se numără continuarea lucrărilor pe Autostrada Moldovei (A7), cu încă 125 de kilometri ce urmează a fi deschiși, extinzând circulația până la Pașcani. Această inaugurare va completa inelul nordic al autostrăzii A0, oferind o legătură rutieră neîntreruptă de 578 km între Pașcani și Constanța, prin crearea unui coridor format din autostrăzile A7, A3, A0 și A2.
Pe segmentul Sibiu – Pitești (A1), se anunță o premieră tehnologică cu deschiderea secțiunii 4, ce leagă Curtea de Argeș de Tigveni, și punerea în funcțiune a tunelului Momaia — primul tunel din România construit utilizând metoda austriacă, o tehnologie avansată de săpătură. De asemenea, sectorul Margina-Holdea (A1) trebuie finalizat, incluzând aproximativ 9,13 km și tunelurile aferente, însă deschiderea acestuia depinde de succesul testelor complexe privind siguranța și monitorizarea.
Și Autostrada Transilvania (A3) va continua să crească prin adăugarea a încă 68 de kilometri de drum. Astfel, distanța de autostradă între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, la Borș, va ajunge la un total de 200 km. Pe de altă parte, o atenție aparte merge către zona Dunării, unde se preconizează inaugurarea drumului expres DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, valorificând pe deplin și Podul suspendat de la Brăila.
Situația lucrărilor și perspectivele pe termen lung
În prezent, CNAIR are în derulare circa 654 km de drumuri de mare viteză aflați în diverse stadii de execuție și proiectare, iar alte 374 km sunt în fază de licitație sau în curs de contractare. Cristian Pistol subliniază cu tărie că eforturile vor continua până când toate regiunile istorice ale țării vor fi legate eficient prin infrastructură rutieră modernă, ridicând astfel România în rândul economiilor europene performante.
„Continuăm până când toate regiunile istorice ale României vor fi conectate! Este șansa noastră să intrăm în topul economiilor europene performante”, afirmă șeful CNAIR.
2025 – un an de referință pentru conectarea regiunilor
Privind în urmă, 2025 se remarcă prin realizări care au schimbat fundamental harta rutieră a țării și au crescut considerabil calitatea vieții șoferilor prin economisirea timpului în trafic. Pistol menționează că la finalul anului s-a atins pragul impresionant de 1.418 km de drumuri de mare viteză operate efectiv de CNAIR.
Printre cele mai notabile momente s-au numărat:
- Conectarea Moldovei cu Muntenia: prin deschiderea a 95 km suplimentari pe A7, acum se poate circula integral pe autostradă între București și Adjud pe o distanță de 250 km.
- Legătura Oltenia – Dobrogea: prin conexiunea între DEx 12 și A1, s-a realizat un traseu rapid de 465 km între Craiova și Constanța.
- Argeșul bine conectat la litoral: finalizarea secțiunii 5 pe A1 Sibiu – Pitești a creat un coridor neîntrerupt de 395 km de la Curtea de Argeș până la Marea Neagră.
- Descongestionarea traficului din București: prin deschiderea semi-inelului sudic al A0, s-au conectat strategic autostrăzile A1 și A2 pe Coridorul IV Pan-European.
- Optimizarea traficului în zona Cluj: finalizarea legăturii A3 cu DN1 (DEx4) a redus semnificativ timpul de tranzit prin Turda.
Aceste progrese semnificative au fost evidențiate nu doar prin cifre statistice, ci prin impact real asupra mobilității și dezvoltării regionale, demonstrând efectele concrete ale investițiilor în infrastructura rutieră.
2026 se anunță astfel un nou an cu recorduri în construcția de autostrăzi, fiind o etapă decisivă pentru transformarea rețelei de transport a României. Dacă toate proiectele planificate vor fi realizate conform graficului, și mai multe regiuni vor deveni conectate prin drumuri rapide sigure, dinamice și eficiente, contribuind la creșterea economică și la reducerea decalajelor teritoriale.
În definitiv, pe hârtie, acest program ambițios pare să devină realitate, iar șoferii români să se bucure de kilometri noi de autostradă mai rapizi și mai moderni decât oricând.
Pentru mai multe detalii despre stadiul proiectelor și planurile CNAIR, rămâneți conectați la sursele oficiale și anunțurile autorităților competente în infrastructură.
