Creștere lentă până în 2025, inflație și dobânzi în atenția băncilor centrale
Sursa poza: Economica.net
În cel mai recent raport al său, Erste Bank a adus modificări semnificative prognozelor sale de creștere economică pentru România și alte țări est-europene, ca reacție la noile date privind PIB-ul din primul trimestru al anului 2025. În timp ce revizuirile de creștere pentru Cehia și Polonia au rămas optimiste, țări precum Ungaria, Serbia și Slovenia au întâmpinat ajustări descendente, reflectând un sentiment de îngrijorare economică care afectează întreaga regiune.
Revizuirea prognozelor economice
Raportul lunar al Erste Bank arată că, deși la începutul anului impactul fiscal german a fost considerat un factor pozitiv pentru creșterea economică în Europa Centrală și de Est, șocurile tarifare recente au determinat o abordare mai prudentă. Pentru 2025, prognoza de creștere pentru România și Slovacia continuă să fie în pericol de a fi redusă, iar riscurile viitoare sunt, în mod clar, descendent orientate.
Dinamica inflației și a dobânzilor
Inflația a fost un subiect central în acest raport, mai ales că, în general, dar mai puțin în România și Slovenia, s-a observat o scădere a inflației în aprilie. Totuși, în majoritatea țărilor ECE, inflația rămâne peste obiectivele stabilite de băncile centrale, cu o tendință de creștere anticipată pentru 2025 față de 2024. În mod excepțional, România și Serbia ar putea vedea o scădere a inflației medii în 2025.
Referitor la politici monetare, Banca Națională a Cehiei a scăzut deja dobânzile la 3,25%, cu așteptări pentru alte reduceri în următoarele luni. Pe urmele acesteia, Banca Centrală a Poloniei a demarat o relaxare monetară considerabilă cu scopul de a stabiliza economia internă. În România, rata dobânzii cheie pentru 2025 este estimată la 5,75%, cu o potențială relaxare monetară în a doua jumătate a anului, dacă planurile de consolidare fiscală se vor dovedi eficiente.
Datoria publică și piața muncii
În același timp, datoria publică a României este preconizată să se înrăutățească, crescând de la 48.9% din PIB în 2023 la 57.1% în 2025 și continuând la 59.3% până în 2026. În ciuda acestui fapt, deficitul bugetar ar putea scădea la 7% în 2025 și 6,4% în 2026, iar șomajul ar urma să coboare ușor, atingând 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026.
Concluzii
Raportul Erste oferă o imagine precaută asupra economiei din România și din regiune, evidențiind presiunea inflaționistă persistentă și provocările legate de datoriile publice în creștere. Deși anumite evoluții, precum reducerea prețurilor la energie, reprezintă semnale pozitive, eforturile de stabilizare economică vor depinde de implementarea eficientă a măsurilor fiscale și monetare gândite pentru a stimula creșterea durabilă și a reduce inflația pe termen lung. România trebuie să navigheze cu atenție aceste ape tulburi pentru a-și asigura o poziție mai solidă în viitorul economic al regiunii.