De ce protecția infrastructurii critice devine o prioritate națională?

De ce protecția infrastructurii critice devine o prioritate națională? Sursa poza: Economica.net

Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză uimitoare, România se confruntă cu o escaladare a atacurilor cibernetice, facilități de inteligența artificială care pun în pericol infrastructurile critice și securitatea națională. Bogdan Florea de la Connections Consult subliniază că securitatea cibernetică nu mai este doar o chestiune tehnică, ci a devenit o prioritate esențială pentru țara noastră.

Noile Amenințări Cibernetice

În ultimul an, România a fost țintită de atacuri cibernetice fără precedent, unde AI a jucat un rol central. Fraudele bazate pe deepfake-uri vocale au permis escrocilor să imite convingător vocile victimelor, în timp ce atacurile ransomware au adoptat tactici sofisticate de șantaj. Pe lângă criptarea fișierelor, hackerii au început să amenințe cu publicarea datelor sensibile dacă nu li se oferă răscumpărarea solicitată.

Cloud-ul, o soluție considerată pe vremuri sigură, a devenit, de asemenea, o țintă principală, permitând accesul neautorizat la date critice. Campaniile de phishing au evoluat, utilizând AI pentru a crea mesaje extrem de personalizate și credibile, atacurile devenind astfel mai greu de detectat.

Securitate ca Strategie Națională

Radu Marcu, Co-CEO al Connections, afirmă că "Securitatea cibernetică este acum un imperativ pentru toate organizațiile care doresc să își păstreze clienții și reputația. Automatizarea detecției amenințărilor, implementarea de politici stricte de backup și, mai ales, educarea angajaților sunt cruciale.” Cu 91% din atacurile ransomware începând cu un e-mail de phishing, educarea personalului devine esențială pentru prevenirea dezastrului.

Pe măsură ce se apropie alegerile din mai multe țări, atacurile cibernetice sponsorizate de state devin arme strategice, amplificând presiunile asupra guvernelor și companiilor. "România trebuie să accelereze schimbul de informații între sectorul public și cel privat pentru a detecta și reacționa eficient la aceste atacuri," susține Bogdan Florea.

Cooperarea Națională și Internațională

Florea subliniază importanța cooperării internaționale și a actualizării politicilor de securitate cibernetică la nivel național. "Comparativ cu alte state din UE, România trebuie să aloce mai multe resurse pentru protecția infrastructurilor critice. Educarea și pregătirea angajaților sunt esențiale pentru a recunoaște și combate atacurile sofisticate care amenință procesele democratice."

În acest context global tensionat, diferențierea între realitate și conținutul generat de AI devine tot mai dificilă. Încrederea publicului și securitatea informațională sunt în joc, iar securitatea nu mai poate fi tratată ca o preocupare secundară.

Inovația Tehnologică și Provocările Viitoare

Connections a investit masiv în dezvoltarea de soluții inovatoare în AI și cybersecurity, considerând aceste domenii critice pentru viitor. "Cadrul european NIS2 și DORA schimbă regulile jocului, impunând standarde stricte pentru companiile din sectoare critice", punctează Radu Marcu. În 2025, securitatea cibernetică va fi obligatorie, nu doar o alegere.

Cu toate că reglementările sunt necesare, Florea atrage atenția că acestea trebuie să echilibreze nevoia de securitate cu promovarea inovației. "Reglementarea excesivă înainte ca industria să înțeleagă direcția tehnologiei poate limita progresul și capacitatea Europei de a concura global."

Asigurarea securității cibernetice va implica parteneriate puternice între autorități și companii, esențiale pentru contracararea atacurilor tot mai sofisticate ce folosesc inteligența artificială. Aceste colaborări sunt fundamentale pentru protejarea infrastructurilor critice și a securității naționale.

În concluzie, România trebuie să își concentreze resursele și eforturile pentru a construi un ecosistem de securitate cibernetică eficient și actualizat, pregătit să facă față noilor provocări digitale ce se profilează la orizont.


Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.

Știri Generale

Știri Generale
Carburanții s-au scumpit în benzinării. Cât costă benzina și motorina azi, 16 iunie
Cauza incendiului și intervenția pompierilor
Ce îți pregătesc astrele pe 16 iunie 2025, în funcție de zodia ta? Descoperă horoscopul zilei de luni!
Companiile IT resping introducerea taxei de solidaritate și majorarea TVA
Crosul Supereroilor atrage sute de participanți în sprijinul proiectului Via Transilvanica; Emil Boc dă startul la Sports Festival!
cum transformă Gerovital Kids rutinile zilnice în momente pline de iubire și siguranță pentru cei mici
Deficitele Gemene și Împrumuturile Ucigătoare din Mai 1880, Relevante și Azi
Descoperă Cauza Incendiului și Intervenția Promptă a Pompierilor în Zona Cluj-Napoca-Turda!
Detalii despre traseu și inițiativa Consiliului Local Cluj-Napoca
Doi retaileri internaționali de fashion aproape au atins pragul de 3 miliarde de lei cifră de afaceri. Avem însă un nou lider. Ce se întâmplă cu restul lanțurilor internaționale
Două victime salvate de elicopterul SMURD și transportate urgent la spital