Documentul a fost semnat de 251 de parlamentari, depășind astfel pragul necesar de 233 de voturi pentru ca moțiunea să poată fi adoptată, conform legislației române. Liderul AUR, George Simion, împreună cu fostul vicepremier social-democrat Marian Neacșu, au confirmat depunerea acesteia, exprimându-și optimismul cu privire la succesul demersului. Votul va avea loc în aproximativ o săptămână, pe 5 mai, având în vedere procedurile legislative și zilele libere intercalate.
Critici Eficiente la Politicile Economice și la Privatizări
Textul moțiunii susține că România nu ar trebui să fie tratată ca marfă, iar societățile de stat nu trebuie lichidate pentru a compensa greșeli politice. Opoziția denunță Executivul lui Bolojan pentru amestecarea intentționat a reformelor cu privatizările și a strategiei cu improvizația. Este evidențiat că, sub aparența respectării obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a unor „analize rapide”, Guvernul ar pregăti cea mai extinsă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultări reale în coaliție, fără dezbateri publice și fără o minimă asumare politică.
Narațiunea oficială a Executivului, care sugerează că românii sunt dispuși să investească masiv în aceste listări, este etichetată drept o „minciună sfruntată” de afectat. În realitate, se consideră că se preconizează o acțiune netransparentă, fără legătură cu interesul public, benefică doar unui grup restrâns. Aceasta implică scoaterea pachetelor de acțiuni din societăți strategice dintr-un circuit deschis, ghidându-le, prin metode discretionare, către investitori selectați la prețuri subevaluate, excluzând românii și facilitând transferul de fonduri din proprietatea statului în conturile private, ceea ce ar putea conduce la pierderi de miliarde de lei pentru bugetul public.
Subminarea Economiei Naționale și Subevaluări Majore
Se evidențiază că deciziile premierului Bolojan, implementate de vicepremierul Oana Gheorghiu, ar putea cauza „evaporarea” unor sume considerabile din patrimoniul public, prin subevaluarea activelor. Efectele negative se traduc în pierderi financiare directe, dar și în diminuarea valorii companiilor, slăbirea influenței statului în domeniile cheie și coborârea sub praguri esențiale de control în cazul unor entități precum Romgaz. Aceste măsuri sunt percepute ca o „subminare a economiei naționale”.
Pentru a distrage atenția opiniei publice, s-a elaborat o listă cu companii profitabile alături de cele cu pierderi semnificative, iar urgența de a le vinde este considerată exagerată. Această grabă nu reflectă responsabilitatea guvernării, ci mai degrabă indică un „tun împotriva patrimoniului public”, mascat de o presupusă „panică bugetară” și o gândire pe termen scurt. Este subliniat că, în actualul context economic și geopolitic, România ar trebui să întărească activele sale, urmând exemplul altor state din Uniunea Europeană, nu să le vândă în clipa în care acestea aduc venituri.
Exemplul CEC Bank este relevant: această bancă profitabilă și stabilă, cu un rol crucial în sprijinul economiei reale, este conformată ca o problemă din cauza sprijinului oferit programelor guvernamentale. Cu un profit estimat de 668 milioane lei, active de aproape 100 miliarde lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde lei, institutia este evaluată pentru listare la aproximativ 5,4 miliarde lei. Această evaluare este considerată nerealistă, sugerând o subevaluare semnificativă în comparație cu alte bănci mari. Se afirmă că statul ar fi dispus să vândă un activ strategic la un preț mult sub valoarea sa reală, favorizând cumpărătorii și prejudiciind interesul public. În plus, este notat că statul a investit 1 miliard de lei în CEC Bank în 2025, iar actuala valoare de vânzare nu reflectă această investiție.
Același raționament se aplică și în cazul SALROM, unde, în condițiile recente de descoperire a unor resurse de grafit importante pentru industria europeană și tranziția energetică, Guvernul plănuiește o vânzare fără transparență și la prețuri mult reduse. Evaluarea de aproximativ 616 milioane lei ignoră dimensiunea strategică a SALROM.
Propunerile legate de Hidroelectrica și Romgaz, ambele companii profitabile care contribuie constant la buget, sunt văzute ca ținte pentru vânzări rapide. Aceasta este interpretată ca o recunoaștere a incapacității guvernării de a acționa în interesul românilor, iar soluția propusă de premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu se rezumă la cedarea controlului. Într-un climat energetic instabil, această alegere se dovedește lipsită de viziune.
Transparență Deficitară și Justificări Contestabile
Documentul conținând lista companiilor, cum ar fi CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română și alte entități strategice, a fost introdus în ultima clipă în ziua ședinței de Guvern, fără a fi supus unei analize sau dezbateri în cadrul Comitetului Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9. Decizia a fost adoptată „pe sub masă”, fără timp real pentru evaluare.
Invocarea PNRR ca justificare pentru aceste măsuri este contestată. Jalonul 443 se concentrează pe trei companii din domeniul energiei și transporturilor și poate fi realizat prin restructurare, nu prin vânzări rapide. Lista prezentată public nu respectă acest jalon, iar termenul final, august 2026, nu permite optiuni pentru o listare corectă, conform vicepremierului Gheorghiu. De asemenea, conform reglementărilor europene, listarea nu reduce deficitul bugetar, deși susținătorii acestei măsuri promovează dezinformări în acest sens.
Un alt mit susținut de Executiv este acela că ar promova buna guvernanță și ar elimina sinecurile. Totuși, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate și respectă reguli stringent de transparență. Vânzarea de pachete suplimentare nu va schimba administrarea acestora, ci va diminua veniturile statului. Graba cu care se încearcă vânzarea acestor acțiuni este văzută ca alarmantă.
Opoziția se întreabă de ce România ar urma o direcție contrară altor state europene, precum Franța sau Germania, care își întăresc patrimoniul național prin intermediul companiilor strategice. Este subliniat că listarea este utilă pentru companiile ineficiente, iar aplicarea ei la companii profitabile constituie o „sărăcire intenționată a României”.
Impacturi Sociale și Economice
Moțiunea abordează și situația economico-socială a țării, ilustrând un stat cheltuitor care, sub masca unei ordini administrative, își extrage tot mai multe resurse de la cetățeni și firme locale pentru a-și susține promisiunile neclare. Deși Guvernul prezintă un deficit bugetar de 7,65%, datele oficiale arată că valoarea reală este de 7,9% din PIB. Cheltuielile statului au stagnat la 43,3% din PIB, înregistrând aceleași valori și în 2024, demontând astfel iluzia lui „marelui reformator”. Reducerile au vizat în principal cetățeanul obișnuit, în timp ce structurile de forță au rămas neafectate.
Deciziile de reducere a pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea stimulentelor în sectoare precum IT, construcții și agricultură, precum și creșterea TVA-ului la 21% afectează grav atât cetățenii, cât și antreprenorii autohtoni, fără a aborda problemele de cheltuieli ale statului sau a impune discipline fiscale marilor companii care își externalizează profiturile.
România este acum singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu inflația crescând alarmant, în timp ce industria este în declin. În primele două luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din servicii a scăzut cu 10,7%, semnalând o prăbușire a nivelului de trai. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere a comenzilor noi de 4,2%, iar sectorul energetic a suferit o declinare de 10,6%, iar lucrările de construcții, promovate ca investiții vitale, au scăzut cu 4,7%, oferind un exemplu evident de stagflație.
Cele mai severe consecințe sunt observate în plan social, inflația afectând veniturile populației,în special mamele, pensionarii, persoanele cu dizabilități și profesorii, care au pierdut 15% din puterea de cumpărare în perioada recentă. Sectorul administrației publice a scăzut cu 14%, iar cel din sănătate cu 10%. În mandatul lui Ilie Bolojan, 54.000 de angajați cu normă întreagă și-au pierdut locul de muncă, iar căderea standardului de trai este considerată cea mai severă din ultimii 25 de ani.
Critici vizavi de Viziunea și Comportamentul Premierului
Critica se îndreaptă și spre lipsa de viziune în actualul context internațional, examinând inițiativele de listare a companiilor din sectorul apărării, precum Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero. Aceste propuneri sunt catalogate ca având o viziune deficitara în ceea ce privește securitatea națională, în special având în vedere creșterea contribuțiilor către NATO și tensiunile din Ucraina. Invocarea PNRR este denumită „perdea de fum”, deoarece nu se solicită vânzări rapide, ci pași concreți și planificați.
De asemenea, o altă declarație a premierului Bolojan, în care ar fi comparat anumite categorii de oameni cu „șobolanii care rod din cămara statului”, este citată în moțiune ca un exemplu de comportament inacceptabil. Aceste cuvinte sunt considerate problematice și sugerează provocări legate de respectul față de cetățeni.
În concluzie, moțiunea de cenzură vizează mobilizarea forțelor parlamentare pentru a contracara, în viziunea opoziției, un Guvern care nu acționează în interesul românilor, gestionând în mod deficitar economia și promovând atitudini și declarații ce prejudiciază grav imaginea statului.
