Echipajele ISU și SMURD Cluj au reușit, în cursul anului trecut, să ajungă mai repede la urgențe decât în 2024, atât în orașe, cât și în mediul rural. Scăderile de timp par mici pe hârtie, dar pentru cei aflați în pericol pot face diferența.


Timp de intervenție mai mic la incendii și la cazurile medicale

Potrivit bilanțului prezentat vineri, 30 ianuarie 2026, de inspectorul-șef al ISU Cluj, col. Gabriel Drînda, în anul precedent:

  • la intervențiile pompierilor pentru incendii și alte situații de urgență:
    • în mediul urban timpul mediu de intervenție a scăzut cu aproximativ 4 minute față de 2024;
    • în mediul rural reducerea este de aproximativ 3 minute;
  • pentru ambulanțele SMURD timpul de răspuns s-a redus, în medie, cu circa un minut față de anul anterior.

Conducerea ISU explică aceste rezultate prin:

  • deschiderea unor noi puncte de lucru în județ – printre exemple fiind menționat punctul de la Jucu;
  • posibilitatea ca autospecialele să circule pe benzile dedicate transportului public în Cluj-Napoca, ceea ce reduce blocajele în trafic.

Cum arată acum timpii medii de sosire la intervenții

La nivelul întregului județ Cluj, anul trecut s-au înregistrat următoarele valori medii:

  • pentru echipajele de pompieri:
    • aproximativ 9 minute și 46 de secunde pentru intervențiile din orașe;
    • aproximativ 20 de minute și 54 de secunde pentru intervențiile din mediul rural;
  • pentru echipajele SMURD:
    • în jur de 12 minute și 29 de secunde timp de răspuns în mediul urban;
    • în jur de 18 minute și 29 de secunde în mediul rural.

Luna cu cea mai mare încărcare operativă a fost ianuarie, cu o medie de aproximativ 68 de intervenții pe zi, semn că începutul de an rămâne o perioadă foarte aglomerată pentru salvatori.


Mai multe misiuni, dar și mai multă eficiență

Activitatea ISU Cluj a fost intensă anul trecut:

  • 25.754 de misiuni în total, dintre care:
    • 23.162 de intervenții efective, în creștere cu circa 3,5% față de 2024;
  • din acestea:
    • 3.987 de intervenții pentru pompieri (incendii, accidente rutiere și alte situații care au necesitat readucerea la normal a zonei afectate);
    • 106 misiuni pirotehnice, gestionate de specialiștii ISU Cluj;
    • 19.175 de cazuri medicale preluate de echipajele SMURD.

În total, forțele ISU și SMURD au acordat asistență pentru 20.554 de persoane din județ.


Apeluri la 112: multe solicitări, dar mai puține alarme false

La nivelul dispeceratului integrat ISU–SAJ Cluj:

  • au fost înregistrate 186.860 de apeluri de urgență;
  • dispecerii ISU Cluj au preluat direct 51.501 dintre aceste apeluri.

Un aspect important este și scăderea numărului de alarme false:

  • 138 de apeluri false înregistrate anul trecut,
  • cu aproximativ 15% mai puține decât în 2024.

Chiar dacă procentul pare mic, reducerea apelurilor nejustificate eliberează resurse pentru cazurile reale, ceea ce ajută, din nou, la scurtarea timpilor de intervenție.


De ce contează fiecare minut pentru clujeni

Pentru locuitorii din Cluj-Napoca și din județ, aceste cifre înseamnă că ajutorul are șanse mai mari să ajungă la timp, fie că vorbim de un incendiu într-un bloc din oraș, de un accident rutier pe un drum județean sau de o urgență medicală într-un sat mai izolat.

Chiar dacă diferențele de timp par, uneori, de ordinul minutelor, în intervențiile de urgență fiecare minut – și uneori fiecare secundă – poate însemna o viață salvată sau limitarea pagubelor materiale. Pentru „azi în Cluj”, aceste îmbunătățiri arată că investițiile în puncte de lucru noi, organizarea traficului și coordonarea echipajelor se traduc direct în siguranță mai mare pentru comunitate.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.