Sursa poza: Economica.net

România a atins un moment de referință în domeniul energiei regenerabile pe 28 aprilie, când producția de energie electrică a parcurilor fotovoltaice a ajuns la un nivel istoric de 1.659 MW, conform datelor Sistemului Energetic Național. Acest record a fost atins aproape de ora 12:00, ceea ce a făcut ca energia solară să devină principala sursă de electricitate a țării, furnizând aproape o treime din producția națională.

Fenomenul Prețurilor Negative

În ciuda acestui succes impresionant în producția de energie solară, parcurile fotovoltaice s-au confruntat cu o provocare neașteptată: prețurile negative ale energiei pe piața spot. Prețurile au căzut sub zero, ceea ce trezește îngrijorări serioase pentru producătorii de energie. La ora 12:00, prețurile negative au stimulat oprirea parcurilor care vindeau energie prin PZU, pentru a evita plătirea energiei pe care o produc.

Prețurile negative sunt un fenomen rar și apar atunci când oferta de energie depășește cererea, iar piața a fost deja caracterizată de astfel de condiții la data menționată. Aceasta a fost prima dată în România când prețurile negative s-au înregistrat într-o zi lucrătoare, și se așteaptă să se repete și pe 29 aprilie, întrucât, în patru intervale orare, prețurile vor scădea până la -9,4 lei/MWh.

Impactul Importurilor și Exporturilor asupra Pieței

Pentru a gestiona surplusul de energie și pentru a echilibra rețeaua, România a importat energie din rețeaua ungară în toate orele cu prețuri negative, atingând un maxim de 2.320 MW la ora 15:00. În același timp, surplusul de energie solară a fost trimis către Bulgaria, cu un maxim de 1.649 MW.

Acest mecanism de import-export nu doar că ajută la gestionarea surplusului de energie, ci contribuie și la stabilitatea regională a pieței energetice. Totuși, pentru a evita pe viitor astfel de situații problematice, este necesară o mai bună integrare a surselor regenerabile cu cererea și infrastructura de rețea.

Viitorul Energiei Solare în România

România deține o putere instalată semnificativă în parcurile fotovoltaice, de aproximativ 2.300 MW, la care se adaugă 2.500 MW din instalațiile prosumatorilor. Acest capital vast de energie regenerabilă subliniază potențialul țării de a deveni un lider regional în sectorul energiei verzi.

Cu toate acestea, pentru a susține o dezvoltare pe termen lung, țara trebuie să investească în soluții de stocare a energiei și să îmbunătățească flexibilitatea rețelei. Integrarea inteligentă a surselor de energie regenerabilă poate preveni apariția prețurilor negative și poate asigura o aprovizionare stabilă și economică de energie pentru consumatorii români.

Concluzie

Evenimentele recente pun în lumină atât capacitatea extraordinară de producție de energie solară a României, cât și provocările asociate pieței energetice. Prețurile negative oferă o lecție valoroasă în importanța echilibrării producției și cererii, iar evoluția tehnologică și investițiile în infrastructură vor juca un rol crucial în optimizarea sistemului energetic național.

Astfel, România se află pe un drum promițător către consolidarea unei economii durabile și ecologice, având un potențial imens de a transforma provocările actuale în oportunități pentru viitorul energetic al țării.