Rusia a atacat Kievul și mai multe regiuni din Ucraina cu rachete și drone, înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump

Rusia a atacat Kievul și mai multe regiuni din Ucraina cu rachete și drone, înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump

Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone asupra Kievului și altor regiuni ucrainene înaintea întrevederii dintre Zelenski și Trump

Un atac aerian rusesc a vizat noaptea trecută capitala Ucrainei, Kiev, provocând întreruperi de urgență ale furnizării energiei electrice pe malul stâng al orașului, potrivit companiei private DTEK, cea mai mare din Ucraina în domeniul electricității. Atacul a lăsat fără căldură peste 2.600 de clădiri rezidențiale, 187 de grădinițe și 138 de școli din Kiev, iar în întreaga regiune, mai mult de 320.000 de gospodării au rămas fără energie electrică, au anunțat autoritățile locale. Temperaturile în capitala ucraineană erau în jurul valorii de 0 grade Celsius în dimineața de sâmbătă, agravând condițiile.

Contextul atacurilor și pregătirea pentru negociere

Cu doar câteva ore înainte de raidul aerian, președintele Volodimir Zelenski a precizat că discuția programată duminică în Florida cu președintele american Donald Trump va aborda mai ales delimitarea teritorială între Ucraina și Rusia, după încetarea ostilităților declanșate în februarie 2022 odată cu invazia rusă. Această confruntare rămâne cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

În timpul nopții, explozile au zguduit Kievul, iar sistemele antiaeriene ucrainene au fost activate pentru a intercepta rachetele lansate. Armata a anunțat prin Telegram că sunt în desfășurare multiple interceptări, în timp ce drone rusești au fost raportate că atacă capitala și zone din nord-est și sudul Ucrainei. O alertă de raid aerian a rămas în vigoare aproximativ patru ore după inițierea ei. Autoritățile de la Moscova nu au oferit încă un comentariu oficial despre aceste atacuri.

Negocierile și obstacolele diplomatice

Pe fondul continuării conflictului, chestiunile teritoriale se află în centrul negocierilor și reprezintă obstacolul principal pentru o soluționare pașnică. Zelenski a anunțat că un plan de pace de 20 de puncte, susținut de Statele Unite, este aproape finalizat, în proporție de 90%, și include un acord de garantare a securității între Ucraina și SUA, un pas considerat crucial după experiențele din perioada post-sovietică, când garanțiile nu și-au atins obiectivele.

Președintele ucrainean a declarat că decizii importante ar putea fi luate până la finalul acestui an. Donald Trump susține că SUA au fost motorul principal al acestui proces diplomatic și a subliniat că niciun acord nu se va încheia fără aprobarea sa. El s-a arătat optimist cu privire la relațiile cu Zelenski și Putin și intenționează să discute „în curând” și cu președintele rus.

În schimb, Zelenski a afirmat pentru Axios că SUA au propus un tratat cu garanții de securitate pe 15 ani, reinnoibile, însă Ucraina dorește o formulare care să impună obligații juridice stricte, pentru a preveni o eventuală nouă agresiune din partea Rusiei.

Dispute privind centrala nucleară și zona economică specială

Un alt punct esențial de dispută este controlul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este în mâinile forțelor ruse încă din primele săptămâni ale războiului. Moscova insistă ca Ucraina să se retragă din anumite părți ale regiunii Donețk pe care trupele rusești nu au reușit să le ocupe complet, în timp ce Kievul dorește ca ostilitățile să fie oprite pe pozițiile actuale.

SUA propun ca, în schimbul cedării unor zone din Donețk, să fie creată o zonă economică liberă, însă detaliile acesteia sunt încă neclare. Zelenski a precizat că, dacă nu va reuși să obțină susținerea americană pentru o poziție fermă a Ucrainei privind teritoriile, este gata să organizeze un referendum – cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile – pentru a legitima public planul de pace.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a menționat că varianta prezentată de Kiev în planul de 20 de puncte diferă semnificativ de cea discutată între Rusia și SUA, dar a remarcat că negocierile au ajuns la un „punct de cotitură”.

Totodată, consilierul politic al lui Putin, Iuri Ușakov, a purtat discuții cu oficiali din administrația Trump, după ce Rusia a primit propuneri americane privind un posibil acord de pace, însă Kremlinul nu a dezvăluit încă poziția oficială.

Mobilizarea aliaților în pragul întâlnirii cu SUA

Înainte de plecarea sa spre Statele Unite, Zelenski a discutat cu mai mulți lideri europeni precum cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniștrii Danezei și Estoniei, precum și cu președintele finlandez, pentru a coordona pozițiile privind procesul de pace. El a vorbit și cu prim-ministrul canadian Mark Carney și secretarul general NATO, Mark Rutte.

Președintele ucrainean a subliniat că, în timp ce Ucraina este pregătită să avanseze rapid, Rusia continuă să încerce să câștige timp prin amânări și tergiversări. „Ucraina nu a fost niciodată și nu va fi un obstacol în calea păcii”, a asigurat Zelenski, insistând pe importanța pregătirii documentelor necesare pentru încheierea conflictului.

Accuză Rusia că folosește Belarus pentru atacuri împotriva Ucrainei

Separat, Zelenski a acuzat Rusia că utilizează clădiri rezidențiale obișnuite din Belarus — un aliat necondiționat al Moscovei, care găzduiește rachetesistemul balistic „Oreșnik” — pentru a lansa atacuri cu drone împotriva Ucrainei, ocolind astfel apărarea antiaeriană ucraineană. Pe Telegram, el a criticat „lipsa de respect față de viețile oamenilor” manifestată prin amplasarea echipamentelor de ghidare pe acoperișurile unor blocuri rezidențiale.

De asemenea, Zelenski a discutat cu Statul Major al armatei ucrainene despre finanțarea dronelor interceptoare, considerate cele mai eficiente și rentabile pentru apărarea împotriva intensificării atacurilor aeriene rusești.

În ultimele declarații, se precizează că sistemul hipersonic nuclear „Oreșnik” a fost pus în poziție activă în Belarus, ceea ce ar putea întări capacitatea Rusiei de a ataca ținte europene, sporind tensiunile în regiune și gravitatea crizei.


În concluzie, în ciuda escaladării recente a atacurilor asupra Kievului și altor zone, discuțiile diplomatice între Ucraina și SUA, dar și între Rusia și Occident, continuă într-un moment crucial în care viitorul regiunii europene este decis de negocierile complexe și sensibile ce urmează să aibă loc în această săptămână.


Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.