Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România
Ținta de reducere a deficitului bugetar: doar prin administrarea riguroasă a resurselor și colectare eficientă – analiza PwC România
După un an marcat de instabilitate politică, fluctuații macroeconomice și majorări fiscale relevante, o întrebare crucială rămâne pentru liderii din mediul de afaceri din România: cât va dura procesul de corecție economică și când va începe relansarea creșterii economice? Răspunsul parțial va fi oferit de proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, așteptat în luna ianuarie, care va schița cadrul fiscal și măsurile anticipate pentru anul ce vine.
Perioada de ajustare începută în vara anului 2025, caracterizată prin creșteri de taxe și măsuri ce încă nu au reușit să aducă impacturi vizibile în zona cheltuielilor publice, se va prelungi chiar dacă Guvernul asigură că nu vor urma alte majorări de impozite. Ajustarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB – echivalentul a circa 40 miliarde lei – rămâne o provocare majoră. Deciziile din 2025 vor influența semnificativ veniturile și cheltuielile publice din 2026, însă atingerea obiectivului fiscal necesită o abordare fermă în gestionarea atât a colectării veniturilor, cât și a controlului cheltuielilor, unde până acum efectele se resimt timid.
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, subliniază importanța stabilității politice, care ar permite menținerea pe traiectoria actuală a politicilor fiscale și bugetare. Este esențial ca măsurile luate să fie continuate cu consecvență, mai ales că Fondul Monetar Internațional a apreciat recent, în evaluarea din decembrie 2025, că intervențiile autorităților sunt suficiente pentru diminuarea deficitului. Totuși, imprevizibilitatea politicii ar putea aduce schimbări în alianțe și strategii fiscale, potențial afectând planurile de consolidare bugetară.
Pentru mediul de afaceri, o predictibilitate mai mare în fiscalitate și o perioadă de respiro în 2026 ar fi extrem de benefice. Cu toate acestea, provocarea relansării economice persistă. După creșteri robuste ale PIB-ului real în 2021 (5,5%) și 2022 (4%), economia a intrat din 2023 într-un ritm modest, marcat de inflație și deficite mari. Această încetinire nu este o consecință doar a tensiunilor globale, ci și a unor politici fiscale ale căror generaozitate a depășit capacitatea bugetului național.
PwC România estimează o creștere economică de doar 0,8% în 2024 și făgăduiește un maxim de 1% în 2025. Această evoluție moderată vine în contextul unor investiții publice ridicate, ce combină fonduri europene – inclusiv din PNRR – cu alocări bugetare, ajungând la 6,8% din PIB în 2024 și anticipând o creștere la 8% în 2025, cel mai înalt nivel din ultimul deceniu.
Previziunile Comisiei Europene, actualizară în noiembrie 2025, indică o creștere economică de 0,7% pentru 2025 și 1,1% pentru 2026. FMI estimează un avans de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială preconizează 1,3% pentru anul curent și 1,9% pentru următorul. Aceste cifre transmit un semnal clar: deşi există stimulente, dinamismul economic rămâne slab.
Pornind de la aceste date, PwC avertizează că modelul tradițional de creștere bazat pe consum a atins limitele sale și este nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă economică. Ritmurile reduse de creștere nu permit recuperarea decalajelor față de media europeană, iar sustenabilitatea necesită o orientare spre investiții și productivitate mai ridicată.
Alți experți PwC pun accent pe necesitatea unei discipline fiscale stricte, reforme în administrația publică și consolidarea cadrului instituțional și legislativ. Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru dobândirea unui model economic viabil pe termen lung, susținut de o „viziune clară de dezvoltare”. Din punct de vedere investițional, există semnale pozitive: în primele zece luni ale lui 2025, investițiile străine directe au crescut cu aproape 29%, ajungând la 7,24 miliarde de euro față de 5,63 miliarde în 2024. Totodată, fondurile europene continuă să fie un pilon decisiv în susținerea investițiilor publice, însă în ciuda acestor impulsuri, economia dă semne de blocaj.
O serie de factori globali și locali complică și mai mult situația. Schimbările în comerțul mondial, războaiele tarifare, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și relocările industriale afectează direct România. Pe lângă acestea, riscurile demografice, generate de îmbătrânirea populației și de constrângerile legate de sistemele de pensii și sănătate, pun presiuni suplimentare. Piața muncii se află într-un proces rapid de transformare sub impactul inteligenței artificiale și al altor tehnologii emergente, impunând necesitatea unor competențe noi și remodelând totodată sistemul educațional.
Pornind de la această imagine complexă, PwC recomandă ca viitorul model de creștere să se bazeze pe investiții strategice, inovare și tehnologii de ultimă generație. În plus, companiile româneşti trebuie să manifeste mai mult curaj și ambiție în extinderea pe piețele regionale și globale, astfel încât România să devină nu doar o destinație atractivă pentru investiții, ci și un jucător activ ca investitor. Aceasta este calea indicată pentru a face față provocărilor economice globale și a impulsiona relansarea durabilă a economiei naționale.
În concluzie, realizarea țintei privind reducerea deficitului bugetar depinde de o gestionare riguroasă a resurselor, de o colectare fiscală eficientă și de un angajament politic ferm și stabil. În paralel, România trebuie să redefinizeze modelul său de creștere, punând accent pe investiții, inovare și adaptarea la noile realități globale, pentru a asigura prosperitatea pe termen lung.
