VIDEO. Șoferii din Dej își distrug mașinile în craterele din asfalt și reclamă pasivitatea Primăriei

VIDEO. Șoferii din Dej își distrug mașinile în craterele din asfalt și reclamă pasivitatea Primăriei

Locuitorii din Dej reclamă că străzile pline de gropi le distrug mașinile și acuză administrația locală că nu intervine suficient de repede pentru reparații. Situația este semnalată de mai multe luni și a devenit, spun oamenii, o problemă de siguranță și de buzunar.


Străzi din Dej, transformate în „test pentru suspensii”

Mai mulți șoferi din municipiul Dej au transmis în ultimele zile sesizări și imagini cu drumuri puternic deteriorate, în special din zonele:

  • strada Dumbrava Roșie
  • strada Vâlcele

Pe aceste artere, carosabilul este plin de gropi adânci, iar localnicii susțin că trec aproape imposibil cu mașina fără să riște avarii. Sunt raportate:

  • suspensii și jante afectate
  • anvelope tăiate în urma impactului cu marginile gropilor

Oamenii spun că plătesc taxe și impozite locale, dar că nu văd intervenții care să rezolve problema în teren.


Șoferii: „Problema durează de anul trecut”

Potrivit locuitorilor din Dej, degradarea carosabilului nu este o situație apărută peste noapte. Ei afirmă că:

  • problemele sunt cunoscute de anul trecut
  • au fost făcute mai multe sesizări către autorități
  • traficul zilnic pe aceste străzi a devenit „un ritual de ocolit cratere”

Nemulțumirea cea mai mare ține de lipsa unor intervenții rapide, chiar și provizorii, care să reducă riscul de avarii până la lucrări mai ample de reabilitare.


Gropi nesemnalizate, risc crescut pe timp de noapte

Locuitorii atrag atenția și asupra unui alt aspect: lipsa semnalizării corespunzătoare. Gropile:

  • nu sunt marcate
  • sunt greu de observat la lăsarea serii sau pe ploaie
  • pot surprinde șoferii, mai ales pe cei care nu cunosc zona

Oamenii spun că, în aceste condiții, evitarea lor devine foarte dificilă, iar pagubele la mașini sunt aproape inevitabile.


Comparație cu alte intervenții din județ

Unii dintre șoferi dau exemplu lucrări făcute de alte instituții de drumuri din județ, unde s-ar fi aplicat soluții tehnice pentru astuparea gropilor chiar și la temperaturi scăzute, sub zero grade. Ei se întreabă de ce nu se poate adopta o abordare similară și în Dej, măcar ca soluție temporară, până la reabilitarea completă a străzilor.


Primăria Dej, așteptată cu un punct de vedere

În urma sesizărilor venite din partea locuitorilor, jurnaliștii au solicitat un punct de vedere oficial din partea Primăriei Dej, referitor la:

  • starea actuală a străzilor Dumbrava Roșie, Vâlcele și a altor artere cu probleme
  • măsurile planificate pe termen scurt (astupare provizorie a gropilor)
  • calendarul pentru lucrări de modernizare sau reabilitare completă

Răspunsul instituției este așteptat pentru a clarifica ce pași intenționează să facă administrația locală și în ce termene.


Ce înseamnă cazul Dej pentru șoferii din tot județul Cluj

Situația din Dej nu este singulară la nivel de județ. Pentru cititorii „azi în Cluj”, cazul este relevant pentru că:

  • arată cum starea drumurilor locale poate afecta direct bugetul familiilor
  • pune în discuție responsabilitatea administrațiilor în sezonul rece, când asfaltul cedează mai ușor
  • subliniază importanța unei comunicări clare din partea primăriilor privind planurile de reparații

„azi în Cluj” va urmări subiectul și va reveni cu poziția oficială a Primăriei Dej, precum și cu eventuale termene asumate pentru remedierea problemelor de pe străzile semnalate de locuitori.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Andrei Mureșan

Andrei Mureșan are 32 de ani, locuiește în cartierul Grigorescu și e jurnalist din pasiune, nu doar din meserie. A absolvit Jurnalismul la UBB și de atunci a fost nelipsit din peisajul media local. Îl recunoști ușor prin centrul orașului – are mereu un carnețel în buzunar, un aer atent și o cafea de la vreo cafenea locală în mână. Scrie clar, fără floricele, dar cu empatie. E interesat de tot ce mișcă în Cluj: inițiative civice, proiecte urbanistice, dar și povești aparent banale care spun multe despre spiritul orașului. Pentru Andrei, azi în Cluj nu e doar un job – e o responsabilitate față de orașul în care s-a născut și pe care vrea să-l vadă mai bun, zi de zi.