Autostrada Ploiești – Brașov, locul 1 în topul nerealizărilor din 2025. Construim România cere rezilierea contractului cu Consitrans
Autostrada Ploiești – Brașov, fruntașă în topul nerealizărilor pe 2025. Construim România cere rezilierea contractului cu Consitrans
Organizația non-guvernamentală Construim România a prezentat recent un clasament al celor mai importante blocaje și întârzieri din infrastructura rutieră a țării, accentuând problemele majore din 2025. Pe primul loc în această listă se află autostrada A3 pe sectorul Ploiești – Brașov, pe Valea Prahovei, un proiect care după aproape trei ani de la stabilirea traseului rămâne încă paralizat, fără progrese concrete.
Locul I: Autostrada din Valea Prahovei – un proiect blocat
Deși traseul autostrăzii A3 Ploiești – Brașov a fost definit încă din 2023, anul 2025 s-a încheiat fără rezultate palpabile, blocajul fiind în etapa esențială de proiectare. Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost atribuit la un preț mult prea mic în raport cu dificultățile specifice zonei montane. Astfel, investigațiile geotehnice obligatorii conform normelor nu au fost realizate corespunzător, din cauza lipsei drumurilor forestiere necesare accesului utilajelor în terenul accidentat.
Problema este că accesul în zonele montane, ce traversează păduri, văi și râpe, implică obținerea unor autorizații speciale, defrișări și alte lucrări pregătitoare costisitoare – factori care nu au fost prevăzuți și finanțați inițial în documentația pentru studiu. Firmă de proiectare nu poate suporta cheltuielile suplimentare, ceea ce a dus practic la o stagnare totală a proiectului.
Această inactivitate contribuie direct la agravarea traficului în Valea Prahovei, unde șoferii pierd timp prețios în ambuteiaje, afectând mobilitatea locală și calitatea vieții comunităților din zonă.
Reactualizarea modelului de finanțare
Directorul CNIR, Gabriel Budescu, a menționat recent că varianta unui parteneriat public-privat (PPP) este din nou luată în considerare. Totuși, precedentele încercări de PPP pentru această autostradă au fost trei eșecuri, fiecare prelungind execuția cu 2-3 ani, demonstrând ineficiența acestui mecanism pentru un asemenea proiect complex.
Construim România recomandă o abordare diferită: contractarea directă a unui constructor, finanțarea fiind asigurată prin împrumuturi cu dobânzi avantajoase de la instituții financiare internaționale (BERD, Banca Mondială, BEI). Astfel, costurile se vor plăti eșalonat pe termen lung, fără grija dobânzilor ridicate impuse de finanțarea privată din PPP, considerată nerezonabilă în cazul unui proiect montan.
Mai mult, experiența arată că o eventuală taxare a utilizatorilor nu ar acoperi decât 10-20% din cheltuielile necesare, mai ales pe partea de exploatare și întreținere, nu și costurile mari de construcție.
Cererea de reziliere a contractului cu Consitrans
Construim România solicită autorităților – CNIR, Ministerul Transporturilor și Guvernului – să ia măsuri rapide pentru deblocarea situației și propune rezilierea contractului cu firma Consitrans. Aceasta poate fi făcută amiabil, cu plata unei despăgubiri acceptabile, sau unilateral, chiar cu riscul unor litigii ulterioare.
Argumentul principal este că pierderile cauzate de menținerea stării actuale, ce afectează enorm timpul utilizatorilor și costurile economice pentru firme, sunt mult mai mari decât eventualele despăgubiri.
După reziliere, studiile și execuția pot fi reluate prin licitații clare, incluzând realizarea studiilor geotehnice, precum s-a procedat cu succes la secțiunile montane ale autostrăzilor A1 și A8. Prioritar ar trebui să fie sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud, principala sursă a blocajului rutier din Valea Prahovei.
Locul II: Lipsa spațiilor de servicii pe autostrăzi
Un alt punct negru în infrastructura românească ține de absența spațiilor de servicii funcționale pe mai multe autostrăzi.
Astfel, autostrada A3 București – Ploiești, deschisă din 2010, nu găzduiește nicio benzinărie activă pe tot traseul de 15 ani, iar singura parcare cu toaletă deschisă este aproape de capitală. Situații similare există acum pe autostrada A7, inaugurată recent, unde doar câteva parcări cu toalete sunt disponibile pe anumite segmente, dar fără spații de alimentare cu combustibil în porțiuni importante.
Aceleași deficiențe se regăsesc și pe A10 Sebeș – Turda sau pe drumurile expres DeX12 Craiova – Pitești. Deși autoritățile au lansat licitații pentru concesionarea acestor servicii, acestea au rămas fără ofertanți, ceea ce întârzie grav funcționalitatea spațiilor.
Progrese și propuneri pentru spațiile de servicii
Totuși, există și vești bune: în iunie 2025, a fost semnat contractul cu OMV Petrom pentru construirea unor spații de servicii pe A3, la km 23 și 26, și pentru completarea altor puncte de pe traseu. Pe DeX12, o concesiune a fost încheiată tot cu OMV Petrom la km 55 (Slatina), restul licitațiilor urmând să fie reluate.
Ca soluție temporară, se recomandă marcarea clară a stațiilor de carburanți din apropierea nodurilor rutiere importante – pentru exemplu pe A7 în zone precum Buzău sau Focșani.
În plus, stațiile de încărcare pentru vehicule electrice instalate pe A7 nu sunt funcționale, deoarece operarea lor face parte din contractele de concesiune aflate încă în procedura de atribuire. Construim România solicită CNAIR să găsească rapid o soluție temporară, prin semnarea unui contract provizoriu cu un operator specializat care să întrețină stațiile și să gestioneze serviciile de încărcare.
Locul III: Întârzierile pe Autostrada A4 Litoral Sud
Licitația pentru sectorul sudic al autostrăzii A4, la Agigea, este încă în faza de evaluare, deși ofertele au fost depuse în decembrie 2024. Această întârziere nejustificată amână reducerea gravă a congestiei rutiere din zona de litoral Agigea – Eforie Nord, cu impact direct asupra traficului în perioadele aglomerate de sezon.
Recordăm că prima autostradă din lume, construită în Italia în 1928, avea un scop preponderent turistic, fiind destinată să decongestioneze rutele spre lacurile din nordul Italiei. În acest spirit, infrastructura rutieră cu rol turistic este esențială nu doar pentru operatorii din turism, ci și pentru sănătatea economică generală, permițând populației active să se odihnească, contribuid fiind semnificativ la PIB și bugetul statului.
Concluzii
Topul realizărilor întârziate de către Construim România scoate în evidență nevoia stringentă de reformare a proceselor administrative și financiare din domeniul infrastructurii rutiere. Blocajul pe A3, lipsa spațiilor de servicii și întârzierea proiectelor la litoral pun în pericol dezvoltarea economică și confortul utilizatorilor.
Rezilierea contractelor problematice, alinierea finanțării cu realitățile zonei montane și flexibilizarea intervențiilor temporare pentru servicii de utilitate publică se numără printre soluțiile esențiale pentru deblocarea situației și construirea unei rețele moderne de autostrăzi funcționale în România.
